Logo F.R.Sah    
 
Pagina principală Interviul lunii Decembrie 2008
 
Interviul lunii     Foto Album foto SIM Florin Serban
Interviu cu Florin Serban, Senior International Master la șah prin corespondență
Ați început ca jucător de șah practic. Cu ce intensitate v-ați pregătit și care a fost nivelul maxim atins ?
Am debutat destul de târziu, spre sfârșitul școlii generale, apoi am jucat mult în liceu și cât am fost student. Mă consider un autodidact fără pregătire organizată, am evoluat în cadrul clubului Armata București (oarecum firesc dat fiind că am urmat Liceul Militar la Câmpulung Moldovenesc și apoi Academia Militară) și am terminat activitatea la începutul deceniului trecut, cu titlul de candidat de maestru și cu o normă de maestru obținută în 1990 la finala națională open de la Olimp. În medie am jucat 1-2 concursuri pe an, cu precădere la nivel municipal, dar și diviziile pe echipe. Ultimul concurs pe care l-am disputat a fost Divizia B pe echipe de la Călimănești în 1991, unde Armata se calificase. Ca element de culoare, am fost acolo coechipier cu viitoarea mare maestră Adina-Maria Hamdouchi, iar echipa era condusă de Constantin Enescu, ulterior campion național la șah prin corespondență. Iar în ultima rundă l-am întâlnit pe Valer Demian, actualmente oficial ICCF.
 
În ce moment v-ați hotărât să treceți la șahul prin corespondență și ce v-a determinat ?

Pe la 14 ani am jucat primul concurs, prin 1978. Am făcut o echipă cu niște colegi și ne-am înscris în Cupa Liceelor, fără vreo performanță deosebită. Propriu-zis cele două forme de șah le-am abordat în paralel, așa încât în 1991 când am abandonat din motive profesionale (înscrierea la un doctorat) activitatea de șah practic, am întrerupt-o și pe cea de șah prin corespondență. Și am reluat-o după mai bine de 10 ani, odată cu explozia internetului! Mai întâi prin niște partide amicale pe GameKnot, unde am întâlnit niște șahiști care mi-au sugerat să joc în competițiile ICCF. Am pornit de jos, parcurgând patru etape (fiecare durând aproximativ 1 an și jumătate) până la recenta calificare în finala Campionatului Mondial.
În paralel am mai jucat și alte concursuri, printre care semifinala Campionatului European pe echipe (masa 1) și Liga Campionilor (masa 2) unde am reușit împreună cu echipa Potaissa Turda să ne calificăm în etapa superioară a competiției, dar retrăgându-mă am ratat posibilitatea de a juca alături de maestrul internațional Mihai Ghindă, a cărui pasiune recentă pentru șahul prin corespondență este îmbucurătoare.
 
Simțiți vreo nostalgie după șahul poștal ?

Aceeași plăcere pe care o aveam la 14 ani o am și acum. În cazul șahului poștal era și satisfacția de a primi măcar la 2 zile cărți poștale la cutie, multe cu timbre exotice; adunasem o valiză!
În plus, dincolo de plăcerea comunicării, exista și o apropiere între adversari, care astăzi s-a diluat: pe cartea poștală puteai să și scrii un mesaj, cu unii dintre competitori mă mai și întâlneam prin țară. Astăzi sunt tot mai puțini jucători care socializează, cei mai mulți preferând să o facă doar virtual.
Mai puțină nostalgie simt față de cealaltă formă de șah, fiindcă la masă aveai tot felul de dezamăgiri legate de greșeli în criză de timp, ceea ce nu prea se intamplă la corespondență. Am făcut ce-i drept și eu unele erori, dar nu gafe. În deschidere ritmul este mai rapid și acumulez timp pentru fazele avansate ale partidei. Există o corelație în funcție de categoria concursului: când am plecat de jos, adversarii jucau foarte repede, ceea ce m-a surprins; pe măsură ce nivelul a crescut, timpul necesar devine tot mai mare.
 
Performanța maximă a tinereții ?

Am terminat prima parte a activității mele de șahist prin corespondență, câștigând a 9-a ediție a Cupei României (1985-1991). Câștigătorul se califica direct în finala Campionatului Național, dar n-am mai făcut uz de acest drept…
 
Anul 2008 reprezintă vârful carierei dvs., prin câștigarea grupei de calificare în finala CM (ediția 26) și a mesei 1 de la semifinala C.E. echipe (ed.7), în ambele rânduri cu normă de mare maestru. Care au fost auspiciile ce au favorizat această dublă performanță ?

Judecând la rece, eu toate concursurile le pornesc la fel, jucând fără excepție la câștig, așadar aleg variante care să maximizeze această posibilitate.
 
Cum decurge procesul de pregătire în vederea unei competiții de nivel înalt ?

E similar până la un punct cu cel de la șahul practic. Chiar ieri am început Interzonalul (concurs între echipe provenind din zonele ICCF, Europa participând cu trei echipe) și evoluez la masa 1 a echipei Europa A, prilej cu care am posibilitatea de a realiza ultima normă de mare maestru.
În pregătirea la adversar analizez mai ales partidele câștigate de acesta. Alegerea corespunzătoare a deschiderii înseamnă cam o treime din succes (pondere probabil mai mare decât la șahul practic). Procesul decizional nu e simplu de descris, există o dispersie a variantelor pe care le joc: sunt un adept al Apărării Najdorf, dar joc și Sveshnikov, ca de exemplu în recenta grupă a candidaților pe care am câștigat-o, în partida cu francezul Ruch.
Poate nu întâmplător jucătorii la tablă folosesc bazele de date de la corespondență ca una din sursele primare de documentare, tocmai pentru că sunt validate. Într-una din partidele pe care le-am jucat în semifinale, adversarul meu (Kroll) a venit cu o noutate la mutarea 9 pentru care mi-a trebuit o lună și jumătate spre a găsi configurația optimă pentru negru. Varianta a fost jucată apoi (CE Plovdiv 2008) de marele maestru Mihail Marin în partida contra francezului Laurent Fressinet, pe care l-a lăsat din păcate să scape cu o remiză…
În procesul de pregătire este important să-ți dai seama cum ia deciziile oponentul, pentru că mulți au ajuns prizonierii computerului. Când analizez o partidă a unui adversar, o pun în paralel și pe calculator, spre a cuantifica (nu totdeauna și reușesc!) în ce măsură mutările sale sunt rezultatul unor decizii personale sau a unor sugestii date de computer. Felul în care conduci partida trebuie să țină cont și de asta: în general, dacă vezi că cineva se bazează foarte mult pe calculator, e important să duci jocul spre acel gen de poziții în care orizontul de calcul al mașinii e depășit (vezi proaspăta victorie în fața lui Ljubicic).
E greu să lupți la corespondență cu cineva care având albele dorește remiză cu orice preț. Sunt zeci, sute de exemple de astfel de partide, care după simplificări masive se termină în 20-30 mutări.
 
Care a fost momentul când intruziunea programelor de computer a început să devină mai pregnantă în șahul prin corespondență ?

Cred că mai mult după anul 2000. De altminteri, când jucam șah poștal nu existau calculatoare și putea apărea cel mult suspiciunea asistării jucătorului de către un alt jucător. Dar asistarea din umbră te poate păcăli ! Timpul pe care ți-l poate aloca un consultant puternic este de ordinul minutelor, în timp ce tu însuți ai avantajul de a analiza zile întregi și spre deosebire de jocul la tablă, de a muta piesele. Mai apare și problema motivației: de ce ar aloca un jucător bun un timp semnificativ pentru asemenea consultații?
Mai arăt uneori partidele mele unor jucători buni la tablă, dar rareori deciziile lor corespund cu analizele mele. Resortul decizional este diferit: dacă la tablă te poți baza uneori pe combinații „cu gaură”, la șahul prin corespondență n-ai nicio șansă în cazul unor scăpări tactice!
Nu consider că programele au ajuns la un nivel atât de înalt încât să facă șahul prin corespondență neinteresant și cred că un jucător de top poate învinge oricare din aceste softuri, în primul rând datorită timpului mare de gândire.
Sunt destui șahiști prin corespondență care jucau și înainte de 1990, ar fi însemnat altminteri ca ei să dispară, sub invazia computerelor! Având toți acces la aceleași programe, competiția rămâne între oameni. M-am uitat pe partidele mele din anii '80: nici atunci nu erau gafe, dar am avut un mat în 6 mutări pe care nu l-am văzut!
Cei care apreciază că mașina deține un rol mai mare decât cel real nu au suficientă experiență în șahul prin corespondență. Dacă ar juca asistați de calculator, pe care l-ar lăsa se gândească 1-2 zile, procentul partidelor pierdute ar fi mai mare decât al celor câștigate !
 
Care sunt softurile mai competitive, în opinia dvs. ?

Programul Junior este foarte tactic, interesant de utilizat în poziții cu dinamică mare.
Cel mai popular este Rybka, de vreo 2-3 ani, dar surprinzător îl folosesc cel mai puțin.
Uneori calculatorul te poate ajuta să-ți releve unele linii care nu sar în ochi la prima vedere… și atunci le analizez pe toate. Sunt prizonierul unei educații din anii '80, ținându-mi în continuare evidența partidelor pe caiete, în paralel cu cea de pe calculator. Asta face ca laboratorul intern propriu să devină mai pregnant.
Cei care joacă șah prin corespondență de mulți ani o fac din pasiune, nu din plăcerea de a-și vedea monstrul informatic pus la lucru. Poate mai sunt și din aceștia, dar cred că se plictisesc repede și renunță; pentru ei ar fi mai simplu să joace pe un server cu un ritm mai rapid decât prin corespondență. Neexistând motivație materială, ar trebui investit periodic într-un hardware performant... ca să demonstrezi ce ?!
 
Ce repere majore aveți în cartea dvs. de vizită profesională ?

După ce am terminat în 1988 facultatea, am lucrat la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele. La bază sunt electronist și am început prin a face surse de alimentare pentru laseri, dar odată cu apariția calculatoarelor după 1990 am migrat treptat spre această zonă: analiză de date, prelucrare de informații. Prin 1996 am plecat de acolo la Agenția Spațială Română, unde am făcut tot cercetare, în domeniul prelucrării de imagini de la sateliții de observare. În anul 2000 mi-am dat doctoratul, cu o temă din domeniul teledetecției satelitare. Timp de opt ani am fost consultant al Agenției Spațiale Europene și am realizat un soft educațional utilizat la liceele din Occident.
De doi ani sunt pe cont propriu, conduc o firma de consultanț㠄Advanced Studies and Research Center”, în jurul unui grup care se ocupă cu dezvoltarea de aplicații informatice în domeniul extragerii de informații din datele provenind sateliți pentru diverse scopuri (produse personalizate pe nevoile clientului), tinzând la operaționalizarea unor procese. Încercăm să furnizăm soluții care să ajute operatorul uman în eforturile acestuia de interpretare. Avem și contracte în zona de bioinformatică, informatică medicală.
 
Ați intrat în topul celor mai bune 10 performanțe ale anului 2006, realizat de FRȘah, dar ați preferat să donați premiul. Care a fost resortul acestui gest ?

Vestea clasării mele în top a fost o surpriză. Personal mă consider realizat profesional și cred că sunt alții care meritau mai mult acest premiu, așa că l-am donat unui tânăr jucător.
 
În ce măsură reușiți să vă întâlniți cu colegii dvs. risipiți prin colțurile țării ?

De câte ori avem ocazia, mai ales prin București. Anul acesta m-am putut chiar deplasa la întâlnirea anuală a șahiștilor prin corespondență, astă-vară la Corabia. Trebuie să rezist și tentațiilor de a reveni în jocul la tablă, deși oferte am avut destule.
 
Ce preocupări de timp liber aveți ?

Călătoresc foarte mult cu serviciul, timp în care mă deconectez cu beletristică. În sfera lecturii mai profunde, mă preocupă filozofia germană, în principal Nietzsche, deși la începutul anilor '90 eram atras de antropozofia lui Rudolf Steiner.
Dar, în general, plăcerile mi le găsesc în ce fac la serviciu; socializăm cu colegii, suntem prieteni. Subliniez că în toate activitățile mele mă bucur de suportul familiei, chiar dacă cei doi băieți ai mei nu joacă șah, dar sunt și ei atrași de calculatoare.
 
Cum vedeți parcursul dvs. viitor în această ramură a șahului în care ați atins excelența ?

Voi încerca să joc și în continuare la fel ca până acum. Aștept începerea finalei Campionatului Mondial, cel mai probabil în 2010. Sper să am un rezultat cât mai bun, dar nu visez. Este aș zice, nu o provocare, ci o bucurie să poți juca la un asemenea nivel.


Interviu realizat de Dinu-Ioan Nicula, decembrie 2008
© Federația Română de Șah

Precizăm că opiniile exprimate aparțin în totalitate celor intervievați și nu reprezintă la modul implicit punctul de vedere oficial al F. R. Șah.
 
 
  Rezoluție minimă recomandată 1024x768
IEIE 7 Firefox 3

 
 
 

Data lansării: 15 mai 2006